Miercurea creativă – Interviu cu Natural Gift Store

Curentul handmade a adus pe piața din România o mulțime de lucruri minunate. Piața românească este plină de genți, haine, obiecte de decor sau cosmetice handmade. Întotdeauna am fost curioasă ce se afla în spatele industriei cosmeticale, iar faptul ca niste oameni talentati isi pun mintea si talentul să dea viață unor produse care nu conțin chimicale… mi se pare fabulos. Azi o cunoaștem pe Dana Nica, owner la Natural Gift Store.

Eu: Bună, Dana! Mulțumesc că ai acceptat invitația de a-mi răspunde la câteva întrebări.

Dana: Bună, Maria! Mulțumesc mult pentru invitație.

Eu: Spune-mi te rog, care este povestea ce se ascunde în spatele „Natural Gift Store”… care a fost primul produs creat de tine și de la ce a pornit totul? Ce așteptari aveai la început de drum și cum se prezintă afacerea ta în prezent?

Dana: În mod conștient povestea “Natural Gift Store” a început când fetița mea, Daria, avea câțiva anișori și cautam alternative sănătoase cosmeticelor din comerț, pentru a-i oferi ce puteam mai bine, căci asta își dorește pâna la urma orice mama. Dar în mod inconștient, “Natural Gift Store” a început de pe vremea când eram copil și strabăteam alături de tata dealurile și câmpiile în cautarea plantelor medicinale. Tot el îmi spunea atunci despre fiecare floare ce proprietăți are și cum se culege. La el am văzut prima oară cum se amesteca într-un mojar, cum se fac macerate, unguente și tot felul de “poțiuni” vindecătoare.
Am pornit la drum fără așteptări pentru că nu am pășit cu ideea de a-mi face un business, așa că totul a mers lin, din aproape în aproape. Inițial am creat produse pentru familie, prieteni și abia apoi am început să văd “Natural Gift Store” ca pe o afacere. Acum pot spune că e pe o curbă ascendentă, în continuă evoluție.

Eu: Ținând cont de faptul că ești artist handmade și probabil ai o viață socială intensă … unde și cum îți găsești inspirația? Cum decurge o zi din viața Natural Gift Store?

Dana: Viața socială foarte intensă nu am, dar fac multe lucruri mai mult sau mai puțin mărunte, din diferite domenii. Inspirația mi-o găsesc în oameni, în cei care vin către mine cu nevoile lor, cu încrederea lor în mine, ei mă fac să mai urc înca o treaptă în dezvoltarea mea.
Ziua începe cu dus copilul la școală, comunicat cu clienții (care în majoritatea lor sunt cliente), updatat pagina, citit unu-două articole din cele mereu peste 10 ferestre deschise , împlinit comenzile anterioare, conceput rețete noi după cerințele fiecăruia… Deseori particip la seminarii, conferințe, cursuri atât din domeniu cât și din marketing, căci, după cum spuneam, fac din toate ariile. Concep, creez, produc, ambalez, împachetez, dar și partea de promovare tot eu o manageriez.

Eu: Ce îți place și ce iți displace în “lumea handmade-ului”?

Dana: Îmi place mult mai mult decât îmi displace. Mă bucur ca pot fi eu însămi, că pot face ceva personalizat, pot vorbi cu oamenii în mod direct, eu știu exact crema X la cine ajunge și pentru ce are nevoie (am aflat povești de viață chiar, în urma cărora oamenii ai rămas cu o afecțiune sau alta), cunosc detalii în amănunt, uneori chiar și poze cu acele persoane primesc. Eu lucrez cu oameni, nu cu mase de cetățeni. Și asta e principala diferența între producția la nivel de serie și handmade.
Îmi mai place ca am întâlnit oameni deosebiți, buni, colegi de breaslă cu care cumpără materie primă vrac pentru a ne ajuta reciproc, om care a achiziționat unul dintre cele mai renumite și complete cursuri online de aromaterapie, în valoare de 600 de euro și care l-a împărtășit cu noi benevol… dacă asta nu se numește bunătate și altruism atunci ce e? Am aflat atâția oameni de calitate (dacă nu aș detesta expresia aș zice “oameni frumoși”) încât nu are rost sa menționez și micile neplăceri peste care personal am trecut rapid.

Eu: Ce greutăți întâmpini în lumea handmade? Cât de apreciată este munca ta, ce ai învățat până acum și cum te-a schimbat pe tine ca om…

Dana: Simt că munca mea e foarte apreciată. Către mine vin acei oameni care deja cunosc și fac diferența între calitate si non-calitate. Am auzit (aproape) toți cât de nocivi sunt parabenii, cât rău ne poate face un produs care nu e natural, cum unele produse ne vindeca pe o parte dar ne fac rău pe alta. De aceea tot mai multe persoane, mai ales mămicile, vor să folosească ceva curat, bun, blând cu pielea. Așadar clienții mei sunt educați, de aceea îmi și oferă aceasta apreciere și sentimentul e reciproc.
Dificultăți sunt la toate nivelurile, strict legat de lumea handmade ar fi această poziționare nestabilă, faptul ca nu exista un cadru, niste legi adaptate artizanului. Noi trebuie sa trecem peste aceleași rigori impuse firmelor care produc la nivel de masă, de aceea e mai greu pentru noi să răzbatem (dar vom reuși).
Am învățat așa: să fiu asertivă, să spun Nu pentru a ma afirma pe mine și nu pentru a nega pe altul, sa ascult până la capăt fără a presupune dinainte. Un detaliu foarte important pe care l-am învățat a fost acela că oamenii vorbesc despre ei înșiși, nu despre tine, chiar și atunci când subiectul ești tu…
Când știi cine ești, ce valoare ai, cu smerenia aferentă (pe care tot încerc sa nu o uit) nu contează că astăzi ești ridicat pe un piedestal și mâine coborât în mocirlă, tu rămâi același. Mi-ar fi plăcut să fi știut asta încă de când eram copil…

Eu: Handmade-ul românesc, hobby sau business? Cum a evoluat afacerea ta și care a fost rețeta succesului?

Dana: Și hobby și business, sau mai degeaba de la hobby la business (fără a pierde pasiunea). Eu am avut mereu senzația că drumul meu a fost și încă este un puzzle căruia îi mai găsesc încă o piesă și încă una și tot așa îmi descopăr tabloul tot mai mult și se întregește tot mai bine. Uneori găsesc câte două piese de-odată, alte ori doar una sau se poate să fac și pasul în semi-întuneric și când găsesc piesa lipsă să văd că are exact forma care se potrivește perfect. Rețeta a fost încredere și credință.

Eu: Sunt curioasă cum îți promovezi lucrările… spune-mi, online-ul este mult mai de succes decât târgurile handmade? Cum atragi clienții și care sunt cerințele pe piața din România?

Dana: Și online și târguri, cu precădere online. În industria cosmetică e nevoie de mai multe simțuri pentru a te putea prezenta. Dacă în lumea artistica vizualul e totul sau 90% măcar, la noi e nevoie mai mult de simțul tactil și olfactiv. Or asta nu ai cum să o transmiți în spatele unui ecran. Poți doar “ademeni” dar nu reda adevărul. De aceea la târguri omul ia o cremă (avem mereu mostre), îi simte textura pe pielea proprie (vede dacă i se potrivește ori ba), o miroase, o adulmecă… vine în contact direct cu produsul. Pe de altă parte, participarea la târguri implică un efort foarte mare (din mai multe puncte de vedere, mai ales financiar). Online mă bucur de recomandările clienților, de acoperirea unui număr mai mare de clienți, din diferite zone ale țarii (comparativ cu târgul).
Cum atrag clienții? Răspunsul râvnit de orice comerciant, fie artizan, fie om care face afaceri cu multe zerouri. Aș putea spune prin calitatea produselor, prin deschiderea mea către public, prin atenția oferita în mod personal fiecărui client. Astea sunt un must. Dar adevărul e ca avem nevoie de mai mult decât atât. Investesc destul de mult în cunoastere, în informare, în dezvoltare proprie. Merg la seminarii, (re)învăț marketing, pentru ca am terminat și studii în domeniu, citesc, mă documentez, stau în umbra oamenilor care știu mai mult decât mine și vor să-și împartă cunoștințele și… aplic. Ce merge păstrez, ce nu, dau la o parte. Dar sunt mereu cu antenele ridicate.
Piața românească e într-o continuă expansiune, tot mai mulți oameni apreciază calitatea, pentru ca devin tot mai educați ca și consumatori. Încep sa se îndoiască de unle recomandări clasice, au o deschidere largă la tot ce se întâmplă în întreaga lume, clălatoresc fizic și virtual și atunci îți și cer mai mult. Asta e încurajator pentru că și noi trebuie să menținem ștacheta ridicată. Evident, înca ne mai luptăm cu unele concepte bine înrădăcinate, însa e libertatea fiecăruia să aleagă unde rămâne sau spre ce evoluează.

Eu: „Natural Gift Store” are proiecte de viitor? Colaborezi cu cineva sau ești implicată în vreo campanie specială?

Dana: Planul constant de viitor e să descopăr câte 2-3 piese de puzzle de-odată. Glumesc… Îmi doresc să cresc tot mai mult și în același timp să rămân mereu conectată cu valorile și principiile care au stat la baza acestui proiect. În acest moment nu derulăm nicio campanie specială, dar asta nu înseamnă că nu există, ci probabil nu am apucat eu încă acea piesă  Există o vreme pentru toate: o vreme pentru odihna, una pentru a planta semințe, una pentru a le culege, una pentru a le replanta… dar de fiecare în parte trebuie sa ne bucurăm, știind ca sunt diferite. Acum de exemplu e timpul să scriu, nu să învârt în creme și nici în săpunuri.

Eu: Există concurență în lumea handmade? În opinia ta care sunt cele mai mari greșeli pe care le face cineva atunci când este la început de drum?

Dana: Desigur că există și asta e bine. Ce nu e bine e concurența neloială. Există persoane care s-au trezit pur și simplu să facă “un ceva” și atunci copiază din toate părțile și fac o afacere tip ghiveci. Cu de toate, peticită care, la o primă vedere dă bine. Ce e aiurea e că acel tip de afacere-ghiveci vine cu prețuri de dumping, evident… Si mai sunt persoane care fac (bine), nu prea știu ce fac, dar le ieșe bine pentru ca au putut copia pe cineva bun, care a gândit rețeta aia înainte. Ei doar amestecă fără să știe ce au făcut acolo. Însă un astfel de drum are doar câteva bucăți de puzzle.. și alea la un moment dat se amestecă, pentru că sunt puse cu forța în tablou.
Greșelile sunt bune atâta vreme cât învățăm din ele. Cred că o greșeală e lipsa răbdării. Intri pe piață și aștepți să evoluezi fulminant, or asta nu se poate. Sau dacă îți iese (dacă ești super bine pus la punct din punct de vedere al strategiei de marketing), nu o să dureze. Eu sunt adepta construcției casei cu cărămizi și cu mortar: pui o piatra, lipești cu ciment, iar mai pui una și tot așa se înalță ceva trainic.

Eu: Cum decurg lucrurile atunci când vine vorba de produse personalizate? Ții cont de dorințele clientului sau încerci să-i convingi asupra produsului în funcție de anumite criterii?

Dana: Întotdeauna țin cont de dorințele și mai ales de nevoile clientului. Uneori le explic și diferența. Nu sunt și nici nu trebuie să fiu o zână cu o baghetă care împlinește dorințe. Dacă cineva vrea numai uleiuri pe piele căci are pielea extrem de uscată țin cont de dorința lui dar nu însemnă că așa și fac. Am explicat de nenumărate ori că pielea are nevoie de hidratare, adică de apă, de Aloe Vera, nu doar de ulei, de aceea le recomand o cremă să le conțină pe amândouă. Apoi țin cont și de dorința lor de a folosi un anume tip de ulei sau o anume aromă: dulce, citric, floral, etc. Împac și capra și varza, fără a mă abate de la ceea ce e corect să fac.

Eu: Comparativ cu piața din afară, cum ai defini handmade-ul românesc? Ce ai schimba dacă ai avea posibilitatea?

Dana: În afară artizanii se bucură de un statut special, nu sunt confundați cu marii producători, le e mai ușor să răzbată piața. După cum am mai menționat, o legislație doar pentru artizani, noi, cei care producem puțin, ne-ar fi de ajutor. Noi nu plecăm la drum cu un capital “de afacere” ci avem un bulgare pe care tot îl rostogolim și îl facem mai mare, așa că e greu să faci la început o investiție foarte mare.

Eu: Definește „Natural Gift Store” în trei cuvinte!

Dana: În engleză, după cum l-am și gândit are 3 cuvinte (cu dublu înțeles): A Natural Gift. În română e doar unul: har!

Eu: Ai și alte pasiuni înafară de ceea ce știm că faci?

Dana: Da, eu tot ce fac fac cu pasiune. Pe lângă plante și poțiuni magice am fost pasionată de Parenting. Am citit, am căutat, m-am documentat ani la rândul și în final am încununat cu un curs de formator de Parenting, așa că aceasta e cea de-a doua mea îndeletnicire: Formator de Parenting. Tot freelancing, tot eu sunt și șeful și angajatul care se ocupă de toate. Dar e ceea ce mă face să fiu eu însămi. Consider că tot ce acumulezi de-a lungul vieții este pentru a oferi mai departe. În timp real, nu posterității neapărat.
În afară de asta îmi mai place să cresc pisici. Și să înot.

Eu: Planuri de viitor care așteaptă să iasă la iveală?

Dana: Planul e unul măreț: să facem o lume mai bună, mai curată și mai naturală!

Eu: Draga mea, mulțumesc pentru amabilitatea de a răspunde la întrebări. Sper că nu am fost indiscretă, iar în încheiere spune-le cititorilor un gând bun și unde îți pot vedea, admira sau comanda lucrările.

Dana: Și eu îți mulțumesc mult și mi-a făcut mare plăcere să împărtășesc cu voi crâmpeie din viața mea. Cititorii mă pot găsi pe pagina de Facebook www.facebook.com/NaturalGiftStore/ Vă aștept sa stăm la taclale cu drag!