Bagaje, paşaportul şi voie bună. Am căutat să-mi petrec concediul de la finele anului, aşa cum mi-am dorit întotdeauna. Fără griji, stres cotidian, fără telefoane şi deadline-uri ameninţătoare. O vacanta cu Work and Travel este exact ce îmi trebuie în acest moment. Colacul meu de salvare, soluţia cea mai potrivită pentru a-mi încarca bateriile. Vacanţe Speciale mi-a oferit câteva circuite turistice de unde am putut alege după placul şi buzunarul meu. Aflasem de la prieteni cât de profesionali sunt şi cu câtă atenţie pregătesc fiecare vacanţă pentru clienţii lor, până la cel mai mic detaliu. Am fost deosebit de încântată după ce am stabilit cu ei, traseul vacanţei mele. Mă uit din nou la bagaje şi încerc să văd dacă nu am uitat ceva. La cât de zăpăcită sunt… normal că uitam de aparatul foto. Mă îndrept spre living şi caut prin sertare disperată. Aici nu, nici aici… unde l-am pus? Ce e ăsta?
(sursă foto : www.jetsettimes.com)
#JurnalDeCălătorie
(entuziasmată citesc pe sărite şi simt că-mi fuge pământul de sub picioare…)
Ziua 1
Plecăm grăbiţi. Ne ţinem de mână ca doi copii dintr-o tabără şcolară. Să nu ne pierdem… din când în când ne aruncăm priviri îndrăgostite şi ne vorbim din ochi. Nu avem nevoie de cuvinte. Ne îndreptăm spre Budapesta- Gyor. Suntem atât de obosiţi…
Ziua 2
Din nou de mână… îl ador, pur şi simplu. Întotdeauna am parte de vacanţe speciale când suntem împreună. Am servit micul dejun şi am admirat priveliştea. E deja 10,30 şi ne urcăm în autocar. Am văzut rând pe rând cu o curiozitate de copil : sediul ONU, Roata Mare din Prater. Am fost uimiţi de frumuseţea Ringului Vienez. O minune a lumii, pur şi simplu impresionant. Am vizitat Primăria, Muzeul de Artă, Universitatea şi Piaţa Maria Tereza – dominată de statuia celei care a fost singura împărăteasă peste imperiul Habsburgic.
* * *
Este ora 16,40. Suntem în Munchen. Avem de vizitat Domul, Marienplatz şi Hofbrauhaus. La noapte plecăm spre Paris… de abia aştept să revăd Oraşul Iubirii. Acolo m-a cerut de soaţă, iubirea mea. Amintirile mă copleşesc, îmi este somn…
Ziua 3
Mă tot întreabă ce tot scriu în carneţel. Ştie că îmi notez amintirile, dar îi place să mă tachineze. Dar nu mă supăr, îi ador stilul de a mă scoate din „sărite”… am vizitat Versailles. Un oraş minunat, construit la dorința regelui Ludovic al XIV-lea. A urmat un tur impresionant cu autocarul prin Paris. Doamne ce frumuseţi am putut vedea! Place Vendome, Opera, Biserica La Madeleine, Arcul de Triumf s.a.m.d. Lovitura de graţie a fost vizita la Gradinile Luxembourg. Un loc fascinant, una din cele mai frumoase grădini pe care le-am văzut în viaţa mea. Grădina emană un aer parizian deosebit de elegant şi rafinat. Un loc perfect pentru meditaţie şi relaxare. Spre seară ne-am urcat în Turnul Montparnasse. În ciuda ameţelii din cauza răului de înălţime, totul a fost grandios. M-a surprins panorama văzută de sus. Pur şi simplu am rămas fascinată de tabloul viu ce îl vedeam în faţa mea..
Ziua 4
Suntem obosiţi, dar încă mai avem energie pentru ce va urma. Nu ştiu de ce, dar în ultimile zile mă simt tare ameţită. Poate din cauza vremii, sau poate de la mâncare… ne-am întâlnit cu o gaşcă de prieteni comuni. Au urmat câteva ore pline de veselie şi fotografii haioase în care am surprins fiecare clipă minunată petrecută împreună.
* * *
Suntem pe Valea Loarei. O oază neîmblânzită, fertilă şi splendidă. Imaginea împrejurimilor de pe lângă râul Loara îţi oferă un spectacol mirific. O parte din castelele(peste 300) ce mărginesc Loara ne-au arătat perioada de glorie în care acestea au avut parte de extravaganţă şi bogăţie, într-o epocă măreaţă în care fiecare colţişor de piatră are povestea lui. Un loc excepţional cu o încărcătură istorică şi culturală bogată…
Ziua 5
Adun amintiri peste amintiri. Mă amuz teribil. Şi totuşi mă simt încă ameţită… cred că după amiază mă duc la un control. Am vorbit cu ghidul şi mi-a dat câteva indicaţii de care voi ţine cont…
sursa foto :ro.wikipedia.org
O zi plină cu amintiri… am vizitat Domul Invalizilor, Muzeul Louvre, Catedrala Notre Dame. Cea din urmă m-a impresionat de la prima vedere. Elementele gotice din arhitectură, fineţea cu care sunt executate fiecare detaliu din construcţie… totul. Interiorul este deosebit, lumina ce coboară prin vitraliile colorate ale rozetelor îţi încântă privirea într-un mod mistic, ciudat…
Félicitations, vous etez les prochains parents d’un bébé magnifique…
Suntem fericiţi. Nu prea cunoaştem limba franceză, dar un singur cuvânt din toată fraza aia ne-a dat de înţeles că nu suntem „singuri”. Este într-adevăr o vacanţă specială. Nu pot să nu amintesc de tine în acest mic #jurnaldecălătorie , micuţo…
Strâng la piept micul jurnal şi îmi dau lacrimile de fericire. Am citit din jurnalul de călătorie al mamei… am citit despre amintirile ei şi am trăit fiecare clipă. Au avut parte de vacanţe speciale şi de multă iubire… doar am fost şi eu acolo cu ei, nu?
To be continue…
Acest articol participă la proba nr 16 din cadrul competiţiei SuperBlog 2015.
