De multe ori amintirile copilăriei sunt cele mai preţioase momente ale vieţii. Îţi formează caracterul, temperamentul şi chiar au un rol important şi decisiv pentru viitor. Ca orice fetiţă, mintea-mi zbura născocind poveşti, adevărate scenarii unde adeseori mă visam o prinţesă, doctoriţă, vânzătoare la aprozarul lu’ nenea Nelu sau printre altele, „croitoreasă de păpuşi”. Cea din urmă mi-se părea o adevărată meserie, viitorul meu părea ţesut în stele şi prevedeam un succes cu surle şi trâmbiţe…exact ca într-un palat cu prinţese. Perioada în care păpuşile treceau prin mâinile mele şi ale surorii mele mai mici, a fost un adevărat război. Unul psihic pentru biata mamă care nu ştia ce să facă şi cum să se mai împartă între nevoile celor patru copii şi treburile casnice. Noi fetele ne doream o mulţime de păpuşi, băieţii îşi doreau pistoale şi codiţe împletite ” ca lu’ ulâta aia mare” (aia eram eu).
Păpuşi nu am avut multe, în schimb mama ne făcea hăinuţe pentru ele din resturile de material care rămâneau când croia lenjerii de pat şi de fiecare dată când le îmbrăcam cu ceva nou, eram fericite. Îmi amintesc că o priveam atent pe mama când se chinuia la vechea maşina de cusut, cum pedala de zor şi cât de furioasă era pe noi când umblam la ea şi îi schimbam „setările”. Anii au trecut şi din păcate nu am devenit nici prinţesă, nici doctoriţă, ci doar „mămico-bloggeriţă”.
Chiar dacă mi-am petrecut copilăria „croşetând” hainuţe pentru păpuşi din hârtie sau şosete sau aşteptând ca mama să le facă atunci când „veţi asculta de cuvântul meu”, spiritul creativ a continuat să se dezvolte în ciuda „lipsurilor” din epoca demult apusă. Mai o poezie, un colier handmade sau alte minunăţii în care-mi puneam sufletul, mereu am încercat să-mi pun amprenta pe acel lucru. Să ştie dom’le omul cine l-a făcut! Amintirile copilăriei m-au făcut să-mi dau seama că sunt o persoană ce caută mereu să se dezvolte pe partea creativă şi dornică să înveţe ceva nou. Nici în ziua de azi nu ştiu cum se foloseşte o maşină de cusut, dar nu este timpul pierdut. Vreau să învăţ să-mi croiesc singură propriile hăinuţe. Ba nu… mi-a venit o idee. Cred că există persoane care nu-şi permit să-şi cumpere mereu haine noi pentru a fi în trend, nu? Ce ziceţi dacă am „recicla” hăinuţele care le avem în şifonier? Sunt demodate, au rămas mici şi nu te mai încap dar nu te lasă sufletul să le oferi altcuiva? Nimic mai simplu! Cu o maşină de cusut, câteva hăinuţe şi puţină imaginaţie îţi poţi pune amprenta în stilul vestimentar şi să schimbi garderoba cât ai zice peşte. Materie primă(hăinuţe) avem, ne lipseşte doar maşina de cusut. Ce facem?
Suntem în secolul vitezei, avem internet la dispoziţie şi mergem în căutare de promoţii electrocasnice, bineînţeles într-un magazin de electrocasnice online. Îndată ce ne găsim oferta convenabilă, aşteptăm cuminţi să vină comanda. Până atunci, răscolim garderoba şi ne punem mintea la contribuţie.
De exemplu această rochiţă am purtat-o de nenumărate ori, din păcate vârsta îşi spune cuvântul şi nu mă mai încape. Pentru că îmi este dragă m-am hotărât să o păstrez în speranţa că într-o zi voi reveni la silueta de sirenă…şi tot aştept să se întâmple acest lucru de vreo trei ani. Ca această rochiţă, mai există alte 10-20 şi pentru că sunt situaţii în care nu îmi pot permite să cumpăr o rochie nouă, o maşină de cusut este salvarea mea. O privesc, o întorc pe toate părţile şi caut soluţii. În mintea mea succed o multitudine de variante posibile şi deja îmi imaginez produsul finit.
În aşteptarea lui Brother, am pregătit materia primă : din rochiţă am tăiat mânecile, gulerul şi am păstrat partea de jos (fusta) şi mai avem nevoie de un tricou colorat (iniţial era pregătit pentru splălatul geamurilor). Ce facem cu ele?
O fustă drăguţă! Din mânecile rochiei şi bucăţi de tricou am făcut două buzunare laterale şi două flori măricele pentru un design mai tineresc, iar gulerul l-am transormat într-un cordon elegant. Cu puţină imaginaţie şi o maşină de cusut poţi să transformi ceva vechi într-o piesă vestimentară ce va atrage privirile şi cu siguranţă vei fi întrebată „Ce fustă interesantă, draga mea. E nouă?”. Nu există limită când vine vorba de imaginaţie, în schimb ai nevoie de răbdare, inspraţie şi pasiune în ceea ce faci. Maşina de cusut Brother este mai mult decât un ajutor în vestimentaţie, mai mult decât o simplă unealtă ce nu merită să stea plină de praf într-un colţ al camerei. Poţi face atâtea lucruri minunate şi primul pas pe care îl poţi face este să îţi faci curaj şi să dai frâu liber imaginaţiei.
Este simplu, nu doare şi mulţumirea este deplină. Nu te-am convins încă? Ce te-ar determina să achiziţionezi o maşină de cusut?
Articol participant la proba numărul 1 din cadrul competiţiei SpringSuperBlog 2015!
