Vă mai aduceţi aminte de vechile aparate electronice? Doamne, parcă era altă epocă cu toate că nu au trecut decât câţiva ani de zile.
Primul „gadget ” de care îmi aduc aminte a fost un pick-up cu radio Pacific ,o „bunăciune” la vremea respectivă dacă nu aveai pick-up nu existai : ))Ţin minte că mama cumpăra tone de discuri ,era pur şi simplu înnebunită ,toată ziua urla drăcovenia aia numai Nelu Bălăşoiu iar seara când venea tata de la servici asculta în fiecare seară o poveste numită „Trandafirul Albastru” .
Aveam şi un „tembelizor” Sirius care mergea pe bază de pumni sau palme după caz,iar dacă mai umblam şi noi pe la butoane şi alte chestii care ni-se păreau interesante mergea săracul din an în paşte.
Eram de-a dreptul turbaţi dacă pierdeam alea 5 minute de film animat , iar seara ne uitam cu pasiune la „telejurnal” sau ne mai placea „enciclopedia”.
Acum ne minunăm la un televizor LCD Sony ,iar copii spre bucuria lor au canale speciale pentru ei bucurându-se de filmele animate preferate .
Mai târziu ne-am emancipat şi noi (dehh au venit vremuri mai bune şi tehnologia se schimba rapid) ne-am luat un dublu casetofon Philips , eram în al nouălea cer de fericire când eu şi sora mea ne maimuţăream prin casă cântând ca nebunele şi ne înregistram pe casetă. Şi să te ţii când se strica caseta ,era bandă peste tot şi chinuială să o lipeşti cu ojă sau scotch de lipit.
În sfârşit în final a ajuns săracul aruncat în şuturi pe geam la o petrecere ..că s-a gândit el „prea se distrează ăştia..” şi mort a fost.
A venit rândul combinei Sony hehe aia cu 5 cd-uri ,febleţea lu”bărbatu meu şi sufletul petrecerilor .
Prin 2000 m-am lipit de un calculator..un 386 care se mişca mai rău ca melcul ,serveai cina de seară şi mai făceai un duş până se deschidea.
Dehh dar erau în vogă atunci ,acum ne dăm mari şi tari că avem laptopuri HP de ultimă generaţie ..am uitat de unde am plecat.
Ahh şi să nu uit de telefonul mobil :))) Primul meu celular ,ultimul răcnet în materie de gadget-uri la vremea respectivă a fost un Philips Fizz. O căramidă imensă ,iar dacă îţi puneai telefonul în buzunarul pantalonului şi nu aveai curea riscai să rămâi în funduleţul gol.
Ce era bun la el ,aveai semnal şi în mijlocul pământului dacă mergeai .
Stau şi mă gândesc dacă domnul Donald M. Mitchell atunci când a cerut prin 1942 un brevet pentru telefonul său mobil ,şi-ar fi putut imagina unde va ajunge .
Mă bucur acum de un telefon mobil Nokia ,usor de manevrat şi îmi este de ajuns că pot face poze ,să ascult muzică sau să stau la taifas pe internet la vreme de plictiseală .
Aşadar dragii mei cam astea au fost în mică parte câteva din ” fiţele” din epoca trecută şi sunt tare curioasă cam ce aţi folosit până când tehnologia din zilele noastre şi-a spus cuvântul.
Acest articol a fost scris pentru proba nr 21 la SuperBlog 2012!
